Actualitate
Se împlinesc 75 de ani de când la Vinerea, obiceiul păștenilor se respectă cu strășnicie
La fel ca în anii anteriori, în localitatea Vinerea este continuată tradiția păștenilor, un obicei unic și străvechi păstrat cu sfințenie timp de 75 de ani de către credincioșii ortodocși de aici.
Această frumoasă tradiție a fost lăsată moștenire, din generație în generație, din anul 1948, când a fost inițiată de către vrednicul de pomenire preot mărturisitor Ioan Sabău, ctitor al bisericii „Sfântul Ierarh Nicolae” din Vinerea, dăinuind cu rigurozitate până în zilele noastre. Prin acest obicei s-a dorit ca nu doar o singură familie din sat să suporte pregătirea pentru Sfintele Paști, cum a fost până atunci, punându-se capăt neînțelegerilor și disputelor iscate din această cauză.
Astfel, în cadrul Consiliului parohial, s-a hotărât ca de organizarea și de pregătirea paștilor să se ocupe întregul contingent, bărbați și femei, care împlinesc în anul respectiv vârsta de 60 de ani, considerată vârsta înțelepciunii și a deplinei maturități. Credincioșii respectivi sunt denumiți pășteni și vor pregăti toate cele necesare desfășurării în cele mai bune condiții a ceremoniei pascale. Astfel, aceștia vor asigura vinul, pâinea, colacii, lumânările, vasele în care se prepară paștile, florile pentru împodobirea Sfântului Epitaf și celelalte de trebuință, cheltuielile suportându-le în totalitate.
Pentru buna organizare și desfășurare a acestui eveniment unic din viața fiecărui păștean, în prima Duminică după Rusalii din anul precedent, are loc o întâlnire în care este aleasă gazda de unde se vor lua paștile. Pășteanul-gazdă trebuie să fie un bărbat din leat, căsătorit și care să fie un bun gospodar. Într-un an, acesta trebuie să provină din partea de jos a satului, iar în anul următor din partea de sus a localității. După alegerea gazdei, păștenii se întâlnesc lunar, în prima duminică, analizând cu multă conștiinciozitate și responsabilitate realizările de până în acel moment, ce dificultăți au fost întâmpinate și ce sarcini le revin de îndeplinit în continuare.
În Duminica de Florii, toți păștenii, împreună cu preoţii parohi, se adună la casa gazdei, unde se stabilește vinul pentru paști. De asemenea, ciuberele sunt împodobite cu flori și panglici tricolore, iar lumânările care se împart credincioșilor în Joia Mare sunt ornamentate cu panglici tricolore. În același timp, coșurile sunt asortate cu ștergare și verdeață, sunt aerisiți desagii pentru pâine și este stabilit programul pentru Săptămâna Mare.
În Joia Mare, zi de mare sărbătoare pentru întreaga comunitate vinereană, păștenii se întâlnesc dimineaţa, la ora 8.00, la biserica parohială, îmbrăcați în tradiționalele costume populare, de unde se pornește în procesiune spre casa gazdei. Alaiul pornește având în frunte păștenii ce poartă drapelul României și al Uniunii Europene, urmați de cei cu prapurii, de copiii cu sfeșnice, preoți, cântăreți, păștenele cu coșulețe, precum și de către ceilalți credincioși din sat, din țară și din străinătate, veniți special pentru acest eveniment emoționant. La casa gazdei este oficiată slujba de Te-Deum, binecuvântându-se pâinea din care sunt pregătite paștile și se împart lumânările împodobite pentru a fi aprinse în noaptea de Înviere.
Păștenii iau desagii cu pâinea, parastasele și prescurile, iar femeile păștene iau ciuberele frumos împodobite cu flori și verdeață. Apoi, întreg alaiul se îndreaptă înapoi la biserică unde este oficiată Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare. În cadrul slujbei, păștenii care au primit dezlegare de la duhovnic se împărtășesc cu Sfintele Taine. Este o încântare să privești cum toți păștenii, îmbrăcați în straie populare, stau încolonați doi câte doi, mai întâi bărbații, apoi femeile, împărtășindu-se cu Trupul și Sângele Domnului și sărutând sfintele icoane. După Dumnezeiasca Liturghie, este oficiată o slujbă de pomenire pentru cei trecuți în veșnice. La ieșirea din biserică, nepoții și copiii păștenilor, îmbrăcați de asemenea în straie populare, oferă tuturor participanților la slujbă câte un colac și un pahar de vin în memoria celor dispăruți din leat.
În zilele următoare, păștenii participă activ la toate celelalte activități ale bisericii, asigurând „paza” Sfântului Epitaf („Sfântului Mormânt”) în noaptea de vineri, iar sâmbătă după-amiază se taie pâinea, se pune vinul, se așează în ciubere și se păstrează în biserică până la Slujba de Înviere. Noaptea, la ora 0.00, este oficiată Utrenia Sfintei Învieri, așteptată cu nerăbdare de către întreaga comunitate creștină. După ce preotul rostește: „Veniți de luați Lumină!”, urmează procesiunea de ocolire a bisericii, iar după oficierea Sfintei Liturghii, paștile – sfințite în cadrul slujbei – sunt împărțite de către pășteni tuturor credincioșilor prezenți.
Ing. Dorin David
Parohia Ortodoxă Vinerea II

Actualitate
Sute de cugireni au participat la Slujba Deniei Prohodului, oficiată la Catedrala „Adormirii Maicii Domnului”
Sute de credincioși au participat vineri seară, la slujba Deniei Prohodului Domnului, oficiată la Catedrala Ortodoxă „Adormirii Maicii Domnului”, din Cugir.
Încă de la ora 18.00, credincioșii s–au adunat cu mic cu mare la slujba de înmormântare a Mântuitorului Hristos, având de îndurat vremea mohorâtă de afară, cu o ploaie măruntă și deasă. Aici aceștia au aprins lumânări și au cântat, alături de preoți, Prohodul Domnului.
La finalul slujbei, preoții împreună cu credincioșii prezenți la slujbă, cu lumânări în mână au mers în procesiune cu Sfântul Epitaf (o bucată de pânză zugrăvită cu scena punerii în mormânt a Mântuitorului), și au înconjurat de trei ori lăcașul de cult.
Procesiunea simbolizează cortegiul funerar care l-a purtat pe Iisus Hristos, de la locul unde a fost răstignit pe muntele Golgota, până la mormânt. Ultima oprire se face în fața ușii bisericii, unde soborul de preoți a oficiat o scurtă slujbă. Apoi preotul trece primul pe sub Sfântul Epitaf, urmat apoi de credincioșii care au participat la Slujba Prohodului. Trecerea pe sub Sfântul Epitaf simbolizează trupul coborât de pe cruce al Mântuitorului, pentru a învia împreună cu El. După terminarea procesiunii, Sfântul Epitaf este dus în Altarul Bisericii, fiind așezat pe Sfânta Masă din Altar. Aici va rămâne în toată perioada pascală, până în ajunul sărbătorii Înălţării Domnului, când este aşezat la locul său în biserică. Vinerea Mare sau Vinerea Neagră, este ultima zi din Săptămâna Patimilor, este ziua care a pătimit și a fost răstignit Iisus Hristos.
Prohodul Domnului este o alcătuire de slujbă în trei stări, cu o melodie frumoasă, cântată și de credincioși, pe care se cântă textele rânduite de Sfânta Biserică, texte numite Prohodul Domnului, ce se încadrează la slujba Utreniei din Sâmbăta Mare, din Sâmbăta Sfintelor Pătimiri și care se oficiază, de fapt, vineri seara.
Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a murit pe cruce după firea omenească, iar Prohodul Domnului este un fel de slujbă de înmormântare, în care se pomenește importanța morții Mântuitorului, care s-a făcut pentru oameni și pentru mântuirea lor.
Alcătuirea Prohodului este atribuită imnografului bizantin Iosif Studitul. În țara noastră, această slujbă a fost tipărită pentru prima oară la Buzău, în anul 1836.
Slujbele dedicate Învierii Domului, vor avea loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, cu începere de la ora 12:00.
Actualitate
Program special de circulație al autobuzelor, în perioada 18-21 aprilie 2025, pe raza orașului Cugir
Primăria orașului Cugir a făcut public programul special de circulație al autobuzelor, pe durata Sărbătorilor Pascale 2025.
Programul de circulație al acestora este următorul:
• Vineri 18 aprilie 2025:
CUGIR INTERIOR:
Plecare LIDL: 8:00; 9:00; 10:00; 11:00; 12:00; 13:00.
Plecare Rîul Mic: 8:30; 9:30; 10:30; 11:30; 12:30; 13:30.
CUGIR – VINEREA:
PLECARE VINEREA:
6:30; 8:00; 9:00; 10:00; 11:00; 12:00; 13:00; 13:30; 14:00; 15:00; 16:00; 17:00; 18:00.
PLECARE CUGIR:
7:00; 8:30; 9:30; 10:30; 11:30; 12:30; 13:30; 13:30; 14:30; 15:30; 16:30; 17:30; 18:30.
Sâmbătă 19 aprilie 2025:
CUGIR INTERIOR:
Plecare LIDL: 8:00; 9:00; 10:00; 11:00; 12:00; 13:00.
Plecare Rîul Mic: 8:30; 9:30; 10:30; 11:30; 12:30; 13:30.
CUGIR – VINEREA:
PLECARE VINEREA:
6:30; 8:00; 9:00; 10:00; 11:00; 12:00; 13:00; 14:00; 15:00; 16:00; 17:00; 18:00.
PLECARE CUGIR:
7:00; 8:30; 9:30; 10:30; 11:30; 12:30; 13:30; 14:30; 15:30; 16:30; 17:30; 18:30.
Duminică 20 aprilie și Luni 21 aprilie 2025 NU circulă!
Actualitate
Bărbat de 30 de ani din Cugir, condamnat la închisoare cu executare, reținut de polițiști și dus la Penitenciarul Aiud
Joi, 17 aprilie 2025, polițiștii de investigații criminale din cadrul Poliției Orașului Cugir au identificat și reținut un bărbat de 30 de ani, din orașul Cugir. Acesta este posesorul unui mandat de executare a pedepsei închisorii, emis la data de 17 aprilie 2025, de către Judecătoria Alba Iulia.
Bărbatul a fost condamnat la executarea unei pedepse privative de libertate de 5 ani și 4 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată.
Bărbatul a fost depus în Penitenciarul Aiud, în vederea executării pedepsei.
-
Din judeţacum 12 luni
Mesaje de Paste 2024. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi trimite celor dragi de Sfintele Pasti | cugirinfo.ro
-
Din judeţacum 12 luni
Mesaje de Paște fericit 2024. SMS-uri urări şi felicitări de Sfintele Pasti pe care le poţi trimite prietenilor | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 8 luni
Mesaje de Sfânta Maria 2024. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 12 luni
Când pică Paștele ortodox și cel catolic 2025, dar și în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Actualitateacum 12 luni
MESAJE de Sfântul Gheorghe 2024. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor dragi de ziua numelui | cugirinfo.ro
-
Administraţieacum 7 luni
Premiu simbolic oferit de Primărie unor societăți comerciale din Cugir, cu prilejul aniversării a 225 de ani de tradiție industrială a orașului
-
Mondenacum 11 luni
Sfinții Constantin și Elena 2024. FELICITARI, MESAJE și URARI pentru cei care își sărbătoresc onomastica | cugirinfo.ro
-
Sportacum 4 luni
Triumf pentru șahiștii de la Metalurgistul Cugir, la „Cupa de Iarnă” desfășurată la Sibiu