Învăţământ - Cultură
Omagiu poetului nepereche: Mihai Eminescu și Nicolae Densușeanu – întâlnirea dintre doi mari titani ai culturii românești
În preajma comemorării zilei de naștere a poetului național Mihai Eminescu, 15 ianuarie 1850, se cuvine să scoatem din uitare anumite aspecte ale vieții și operei acestuia.
Picătură cu picătură, toate acestea pot contribui la apropierea de adevăr privind deslușirea unor mistere și umbre din viața maestrului poeziei românești.
În toamna anului 1866 la Sibiu s-au întâlnit doi mari viitori titani ai culturii românești: Mihai Eminescu(1850-1889) și Nicolae Densușeanu(1846-1911).
Motivele vizitei tânărului Eminescu la Sibiu, pentru a-l întâlni pe Densușeanu erau cât se poate de serioase. Atât contemporanii poetului cât și cercetătorii operei lui au deslușit atracția lui față de Ardeal, față de istoria locuitorilor din această provincie românească.
Întâlnirea dintre Eminescu și Densușeanu a avut loc într-un context mult mai complex, când poetul venea la Blaj pentru continuarea studiilor, dar și faptul că îl atrăgea întreg spațiu al Ardealului.
Cu trecerea timpului s-a constituit un capitol bogat și complex de cercetare eminesciană, ,,Eminescu și Transilvania” în care găsim aspectele definitorii pentru universul artistic al poetului național.
Iată câteva elemente biografice fundamentale care demonstrează că Eminescu este de neconceput fără Transilvania: dascălul său din Cernăuți, Aron Pumnul, era ardelean din Cuciulata Făgărașului și unul din fruntașii revoluției transilvane de la 1848; cercetările mai noi de istorie literară au stabilit că ascendenții pe linie paternă ai poetului erau originari din Ardeal, din împrejurimile Blajului.
Poetul debutează într-o revistă ardeleană, în ,,Familia” lui Iosif Vulcan; tot într-o revistă ardeleană, ,,Federațiunea”, debutează și publicistic. Tor lui Iosif Vulcan îi datorează și numele ce a devenit o stea fixă a literaturii române(schimbând Eminovici cu Eminescu), scriind rânduri elogioase la debut:,,Cu bucurie deschidem coloanele foii noastre, acestui june de numai 16 ani, care cu cele dintâi poezii ale lui ne-a surprins plăcut”.
De altfel întreaga perioadă a poeziei eminesciene va fi găzduită în revista ,,Familia”.
Muza inspiratoare a lui Eminescu, și marea sa dragoste, Veronica Micle (n. Ana Câmpeanu), era originară din Năsăud și pribegise cu familia peste munți, stabilindu-se la Iași, după 1848.
În toate etapele vieții, între prietenii lui Eminescu găsim ardeleni. La Cernăuți era prieten cu Ionel Neamțu, din ținutul Năsăudului; la Blaj se va împrieteni cu Filimon Ilea, Ștefan Cacoveanu, Grigore Dragoș, cărora le dedică poezii și le dăruiește cărți. Cu unii dintre ei va continua prietenia și pe timpul studiilor la Viena, iar când se gândește în 1871, la sărbătorirea jubiliară de la Putna, pentru pomenirea lui Ștefan Cel Mare, una dintre cele mai patetice invitații o adresează ,,junimii studioase” de la Blaj.
Tot în Ardeal îl are ca mare prieten pe poetul Ioan Slavici, care i-a fost alături în momentele de cumpănă sufletească.
Mihai Eminescu scria în 1882: ,,Întâmplarea m-a făcut ca din copilărie încă, să cunosc poporul românesc, din apele Nistrului începând, în cruciș și în curmeziș până în Tisa și Dunăre”.
Poetul național a făcut trei călătorii în Transilvania în anii adolescenței.
Cea mai importantă este cea din primăvara anului 1866, având drept scop cunoașterea Blajului. Un rol important în hotărârea de a face aceste călătorii l-a jucat Aron Pumnul, care deși nu i-a fost lui Eminescu profesor la clasă, se bucura în Bucovina de o mare autoritate, ca revoluționar de la 1848 în Transilvania. Aron Pumnul a fost ca un ,,apostol al deșteptării naționale în Bucovina”. În însemnările sale îl definea pe poet ca ,,…fiul meu de suflet”.
În ,,lecțiile” lui Aron Pumnul, Eminescu a ascultat ca de la un profet despre Școala Ardeleană și despre Revoluția de la 1848.
Când Eminescu numește Blajul ,,Mica Romă”, se gândea de bună seamă la ce îi spusese Aron Pumnul despre dascălii Blajului , care făcuseră din conștiința originii noastre romane un argument pentru afirmarea dreptului la viață a urgisitului popor român din Ardeal.
Perioada șederii la Blaj a poetului își va găsi ecoul în opera sa: poezie, dramartugie, proză, problemele istoriei transilvane.
Dar scrierea care sintetizează cel mai sintetic experiența întâlnirii lui Eminescu cu Transilvania și îndeosebi cu Blajul este romanul „Geniul pustiu”, care în fond este un jurnal al revoluției de la 1848, prezentat poetului de unul din amicii săi, blăjanul Ioniță Scipione Bădescu.
George Călinescu remarca, pe bună dreptate, că odată cu călătoria din 1866, Eminescu ieșea din vârsta copilăriei.
În așteptarea ajutorului financiar de la tatăl său pentru a se înscrie la școală, pentru a urma clasa a VII-a, Eminescu mai zăbovește la Blaj o perioadă, dar are timpul necesar să se deplaseze și la Alba Iulia pentru a participa la adunarea anuală a ,,ASTREI”, în zilele de 27-28 august 1866.
Este găzduit de Filimon Ilea la Seminarul din Blaj până către sfârșitul lui septembrie 1866.
Nu se înscrie totuși la școala din Blaj și în toamna acestui an se hotărăște să plece la București.
În septembrie poposește deci la Sibiu, pentru a-l cunoaște pe studentul Densușeanu, amândoi fiind colaboratori la revista ,,Familia” lui Iosif Vulcan.
La Sibiu este primit frățește de Ion Lapedatu, student în clasa a VII-a a gimnaziului romano-catolic de acolo și de Nicolae Densușeanu, student la academia de drepturi din acest oraș.
Ioan Lepădatu i-a fost mentor cât timp a zăbovit la Sibiu, conducându-l pe la locurile demne de văzut în oraș și vecinătate, ducându-lși la mormântul lui George Lazăr de la Avrig
Este găzduit de Densușeanu timp de trei zile, l-a îmbrăcat și la hrănit, așa cum scrie acesta în amintirile sale.
Ce au povestit ei în cele trei zile pe care le-au petrecut împreună, nu vom ști.
Interesant este că după această întâlnire cei doi nu s-au mai văzut în cursul vieții.
Se crede că un efect al întălnirii este că Densușeanu a renunțat la a scrie poezie și imediat publică în revista ,,Familia” primul său studiu de mitologie comparată:,,Scrutări mitologice la români”, lucrare care îi deschide drumul spre monumentala lui operă ,,Dacia Preistorică”.
La răndul său, Eminescu se va apleca cu o mai mare insistență asupra studiului istoriei publicând în decursul vieții numeroase articole și texte de factură istorică.
Pe timpul celor trei zile Eminescu i-a cerut ajutorul lui Densușeanu pentru a trece granița în România, deoarece nu avea pașaport pentru Transilvania.
Densușeanu face apel la un bun prieten din Rășinari, preotul Bratu, bunicul lui Octavian Goga, pentru a-i da pe cineva din poporenii săi care să-l treacă pe potecile rășinarilor în România.
Și astfel Eminescu ajunge la București și de aici mai departe spre alte zări, acolo unde viața îi oferă noi și noi oportunități de afirmare și de maturizare în creația lui literară.
Col(r) lector univ. dr. ing. Constantin AVĂDANEI,
Președintele Grupului de Inițiativă „CENTENAR-MAREA UNIRE-ALBA IULIA-2018”
Învăţământ - Cultură
„Bucuriile Toamnei” – Proiect educațional al Școlii Gimnaziale Nr. 3 Cugir
Cu mare bucurie, în fiecare an, toamna este sărbătorită de elevii și cadrele didactice ale Școlii Gimnaziale Nr. 3 Cugir în cadrul proiectului educațional „BUCURIILE TOAMNEI”.
Proiectul educațional amintit, desfășurat în perioada 4-8 noiembrie 2024, este o inițiativă minunată care își propune să inspire elevii să descopere frumusețea și schimbările aduse de acest anotimp.
„Demersul are un impact semnificativ asupra copiilor, deoarece le permite să exploreze diversitatea naturii în această perioadă a anului și să aprecieze frumusețea schimbărilor sezoniere. Se știe că toamna este un anotimp care aduce cu sine o paletă largă de culori și arome, dar și o atmosferă de liniște și introspecție. Acest proiect i-a ajutat pe elevi să se reconecteze cu natura, să admire schimbările din peisaj și să înțeleagă importanța protejării mediului înconjurător. De la culorile frunzelor până la bogăția recoltei, toamna ne învață despre ritmul naturii și despre echilibrul din viață”, ne-a relatat Consilierul educativ, prof. Szilagyi-Tomoiu Mihaela.
Potrivit dnei pofesor, proiectul a cuprins activități creative, pe teme de toamnă, crearea de picturi sau desene inspirate de peisajele mirifice sau realizarea de colaje din elemente naturale, precum frunze, conuri de brad sau dovleci. De asemenea, a oferit o oportunitate excelentă pentru elevi să lucreze în echipă, să schimbe idei și să învețe să colaboreze pentru un scop comun.
Se știe că toamna este și un simbol al tranziției, al schimbării și al pregătirii pentru un nou început.
„Acest proiect i-a îndemnat să reflecteze asupra propriei vieți și a etapelor prin care trec. Elevii au fost încurajați să-și exprime gândurile și sentimentele prin scrierea creativă sau prin realizarea unor picturi, colaje, desene, lucrări artistico-plastice. Acțiunea a oferit astfel o oportunitate de a învăța, de a crea, de a reflecta și, nu în ultimul rând, de a celebra un anotimp plin de învățare. Cu o motivație bazată pe recunoașterea valorilor schimbării, creativității și comunicării, acest proiect a adus beneficii emoționale și educaționale semnificative tuturor elevilor implicați. Activitățile proiectului s-au încheiat cu o expoziție organizată pe holurile școlii. Expoziția și-a propus să încurajeze vizitatorii să se reconecteze cu natura și să celebreze momentele simple și pline de frumusețe ale toamnei. Această expoziție a constituit o oportunitate minunată pentru părinți, bunici, copii și iubitori de artă să exploreze în detaliu tot ceea ce face toamna un anotimp atât de special”, a mai declarat doamna prof. Szilagyi-Tomoiu.
Toate aceste activități au făcut ca Școala Gimnazială Nr. 3 Cugir să îmbrace straiele aurii ale toamnei prin lucrările realizate cu multă îndemânare, bucurie și entuziasm de elevii îndrumați de cadrele didactice coordonatoare: Țîrlea Anca Stela – director, Teban Laura dir. adj., profesori: Szilagyi-Tomoiu Mihaela, Tecșa Anda, Borza Monalisa, Enescu Luminița, Presecan Sabina, Matei Mihaela, Sîmpetru Cristina, Țigău Anamaria, Bogdan Mihaela, Bran Camelia, Conț Mădălina, Mortura Adriana, Șoit Mircea, Cebotari Luminița, Igna Daniela, Vereș Mihaela, Sgubea Luminița, Todea Daniela, Cioara Valentin, Mărginean Claudiu.
Constantin PREDESCU
Învăţământ - Cultură
„Festivalul Toamnei”, la Grădinița „Prichindel” Cugir. Valorificarea potențialului creativ al copiilor și strângere de fonduri în scop caritabil
Nu este pentru nimeni o noutate că toamna este anotimpul belşugului, al bogăţiei, atât în recoltă cât şi în culori. În fiecare an ni se dezvăluie acelaşi anotimp, dar cu altă haină. Câteodată blândă, cu soare dogoritor şi cu parfum de fructe, alteori mai aspră, cu miros de brumă şi vânt tăios sau cu ploi reci, melancolice, dar întotdeauna colorată, cum nici nu ţi-ai fi imaginat că se poate.
„De ce să nu ne bucurăm de ceea ce ne oferă toamna şi să nu punem în valoare, parfumul şi culoarea ei? Se știe că o direcție importantă în modernizarea învățământului preșcolar este deschiderea spre societate, viitor, spre viața reală. Desfășurând astfel de activități, preșcolarii din cele șapte grupe de la Grădinița cu Program Prelungit „PRICHINDEL” Cugir, au ocazia să înțeleagă că există copii care nu au familii iar ei le pot aduce un strop de fericire”, ne-a mărturisit coordonator prof. educație timpurie, Delia Suciu.
Potrivit doamnei profesor coordonator, „Festivalul Toamnei”- ediția a II-a, desfășurat în perioada 7-8 noiembrie 2024, la Grădinița „Prichindel” Cugir, a luat naștere din dorința ca, pe lângă cunoștințele transmise copiilor în această perioadă despre acest anotimp, preșcolarii să trăiască și experiențe care să le rămână drept amintiri de suflet.
Prin realizarea acestor activități, cadrele didactice și-au propus să valorifice potenţialul creativ al copiilor preşcolari, dar și implicărea activă a părinților în educația copiilor, nu doar în mediul familial, ci și în cel educațional.
„Pe parcursul a două zile, cu toții s-au bucurat de atmosfera de poveste a festivalului și de bogăția culorilor toamnei. Astfel, au fost expuse creațiile la care au lucrat două echipe: prima, „copii-părinți” și a doua, ”copii-educatoare”. Toți au dat frâu liber imaginației pentru a crea ornamente folosind materiale din natură. În cea de-a doua zi, părinții au avut ocazia să admire expoziția de lucrări și au savurat preparatele culinare”, ne-a relatat Delia Suciu.
După cum am aflat, această ediție a festivalului, a avut ca scop strângerea de fonduri care vor fi utilizate în scop caritabil. Vizitatorii expoziției, părinții și copiii, au avut posibilitatea de a alege exponate, iar în schimbul lor, au contribuit benevol, cu o sumă simbolică.
Prin intermediul acestui eveniment, a fost adus un frumos omagiu anotimpului toamna si a fost evidențiat faptul că parteneriatul grădiniță-familie-comunitate are un rol esențial în actul educațional.
„Frumuseţile şi bogăţiile pe care ni le oferă natura, în acest superb anotimp, trezesc în noi impulsul creativ. Când cadrele didactice lucrează în strânsă legatură cu părinții, cei mici au parte de experiențe minunate!
Toate acestea nu s-ar fi putut desfășura fără implicarea colectivului de cadre didactice de la Grădinița „Prichindel” Cugir: Adina Trifa, Anca Vinceler, Alina Rotaru, Angela Sasu, Cornelia Uritescu, Dorela Dudaș, Elena Daniela Țigan, Emilia Budereș, Ioana Comșa, Loredana Oprea, Mihaela Urieșu, Oana Maierescu, Simona Oneț și subsemnata”, a precizat Delia Suciu.
Constantin PREDESCU
Învăţământ - Cultură
Ziua Naţională a Comemorării Victimelor Holocaustului din România, celebrată la Cugir
În fiecare an, în contextul zilei de 9 octombrie, marcăm Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului în România. Avem astfel ocazia unui moment solemn în care sa ne amintim de victimele evreiești și rome care au fost ucise în Holocaust, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, holocaustul reprezintând unul dintre cele mai întunecate capitole din istoria umanității.
Miercuri 9 octombrie 2024 cei mai mari elevi ai Liceului Tehnologic „I. D . Lăzărescu” din Cugir, elevii clasei a XII-a „privind în trecut“ în cadrul unei activități extrașcolare, coordonată de către doamna profesor Urs Gabriela, au comemorat acest trist eveniment .
Doamna profesor, a prezentat în fața elevilor greșelile imense săvârșite în acea perioadă de timp, iar elevii au avut posibilitatea de a adresa întrebări și a participa la o dezbatere trecut – prezent, fiind prima generație a liceului ce a studiat Istoria Holocaustului ca disciplină de studiu. Elevii au purtat un dialog despre beneficiile informării corecte, rolul lecțiilor de istorie și au rememorat anumite evenimente care, în viziunea lor, nu pot fi date uitării.
Ziua s-a transformat int-un moment de reflectie asupra atrocitatilor comise, dar și un angajament de a lupta împotriva antisemitismului, rasismului si oricaror forme de discriminare.
La sesiunea de lucru a participat și directorul instituției, profesor Iancu Ionuț care a vorbit despre Auschwitz, ca o „Golgotă a lumii contemporane “ relatând anumite aspect redate în literatura de specialitate, dar și impresii în urma unor vizite efectuate în această parte tristă a Europei.
Evenimentele vor continua întreaga săptămână, în cadrul orelor de istorie, doamna profesor Urs Gabriela propunându-și sensibilizarea tuturor elevilor din liceu în privința efectelor dezastruoase ale prejudecăților asupra omenirii.
„A ne aminti de aceste grozăvii reprezintă o garanție pentru viitor. Abisul la care s-a ajuns în lagărele de exterminare naziste a început cu ură, prejudecăți și antisemitism. Amintirea acestor origini ne poate ajuta să fim mereu atenți la semnele de avertizare”, a precizat doamna profesor Urs.
Constantin PREDESCU
-
Din judeţacum 7 luni
Mesaje de Paste 2024. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi trimite celor dragi de Sfintele Pasti | cugirinfo.ro
-
Din judeţacum 7 luni
Mesaje de Paște fericit 2024. SMS-uri urări şi felicitări de Sfintele Pasti pe care le poţi trimite prietenilor | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 11 luni
MESAJE de Crăciun fericit! Urări și felicitări pe care le poți trimite celor dragi | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 7 luni
Când pică Paștele ortodox și cel catolic 2025, dar și în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 3 luni
Mesaje de Sfânta Maria 2024. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | cugirinfo.ro
-
Actualitateacum 7 luni
MESAJE de Sfântul Gheorghe 2024. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor dragi de ziua numelui | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 9 luni
MESAJE de 8 MARTIE, Ziua Femeii 2024. Felicitări, urări și SMS-uri pentru femeile din viața voastră | cugirinfo.ro
-
Administraţieacum 2 luni
Premiu simbolic oferit de Primărie unor societăți comerciale din Cugir, cu prilejul aniversării a 225 de ani de tradiție industrială a orașului