Actualitate
Investiţie costisitoare, lucru prost făcut pe drumul forestier Râul Mic – Bucuru
Când în urmă cu mai bine de un an scriam, în cotidianul Unirea, despre drumul forestier Râul Mic – Bucuru ca despre o adevărată “Transalpină” a Cugirului, n-am realizat atunci că mă grăbeam făcând această comparaţie, fapt pentru care îmi cer scuze faţă de cititori.
În urma vizitei făcute pe amintita arteră încă neterminată, care traversează o bună suprafaţă de pădure aparţinând domeniului public al oraşului Cugir şi administrată de Ocolul Silvic “Sâpcea”, eram aproape convins la timpul respectiv că investiţia de 1.500.000 de euro, finanţată prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, îşi va atinge cu adevărat scopul. Din păcate, după finalizarea lucrărilor, aveam să realizez că situaţia acestui drum care se întinde pe 5,2 km este cu totul alta şi că se înscrie, ca şi în cazul altor investiţii, în deviza “Cugirul lucrului prost făcut”.
La invitaţia unor localnici care obişnuiesc să facă turism în zonă, am putut să constat că există serioase probleme legate de respectarea unor norme care ţin de dimensiuni ale drumului, de calitatea lucrărilor şi de felul în care este asigurată siguranţa circulaţiei rutiere. Din discuţiile purtate cu cei care circulă cu mijloace auto rezultă faptul că drumul nu are lăţimea corespunzătoare şi că pe multe porţiuni ale acestuia este foarte greu ca două automobile să poată trece unul pe lângă celălalt, chiar dacă, aşa cum se observă, pădurea a fost tăiată pe o suprafaţă atât de mare încât se putea construi o autostradă. O altă problemă pe care o reclamă mai mulţi localnici ţine de siguranţa drumului, având în vedere că lipsesc aproape în totalitate parapeţii rutieri de protecţie, iar din pereţii de stâncă, în care s-au făcut excavaţii pentru realizarea construcţiei, cad bucăţi mari de rocă, făcând tot mai greoaie circulaţia. Am luat ca exemplu, la solicitarea mai multor cugireni, doar unul dintre cele 7 drumuri forestiere care fac parte din proiectul “Accesibilizarea fondului forestier, prin construirea infrastructurii de transport, la Ocolul Silvic «Sâpcea» Cugir, judeţul Alba”, proiect care s-a materializat în accesibilizarea unei suprafeţe de 2.100 de hectare din fondul forestier prin construirea drumurilor: Piciorul Neamţului, Preluca-Comarnici, Brădet, Vinerea Archiş, Valea Groşi, Afinet, Râul Mic – Bucuru, a căror lungime totală este de 17,3 km, valoarea investiţiei ridicându-se la 7.450.000 de lei, din care 6.000.000 de lei fonduri europene. Cum vor arăta celelalte 6 drumuri, n-avem încă semnale. Rămâne ca cei care au misiunea să vegheze la modul cum s-a făcut recepţia acestora să facă constatări şi să ia măsurile ce se cuvin. Dar un exemplu în acest sens este suficient de relevant: drumul forestier Râul Mic – Bucuru.
Constantin Predescu

Actualitate
În seara zilei de joi, 17 aprilie 2025, traiția „Păștenilor” a continuat la Catedrala Cugir
În spiritul continuității și al respectului față de valorile moștenite, tradiția „Păștenilor” a continuat în seara zilei de joi, 17 aprilie 2025, la Catedrala Cugir – Parohia Ortodoxă Română Cugir V.
Un nou grup de pășteni, alcătuit din persoane care au împlinit vârsta de 60 de ani, îmbrățișează cu emoție această rânduială, contribuind la pregătirea Sfintelor Paști, într-un gest de credință, recunoștință și dăruire. Obiceiul, păstrat cu grijă și respect de-a lungul deceniilor, exprimă legătura vie dintre generații, oferind un exemplu autentic de trăire a tradiției.
Prin implicarea lor, păștenii dau sens unui act care depășește simbolul și devine o mărturie vie a atașamentului față de valorile creștine și identitatea comunității locale. Astfel, Catedrala Cugir a devenit, în seara zilei de joi, locul în care tradiția și credința se întâlnesc, iar paștenii păstrează vie legatura cu valorile strămoșești.
Actualitate
17 aprilie 2025: Obiceiul „Păștenilor” din Vinerea – o tradiție păstrată cu sfințenie de la o generație la alta
În cadrul comunității din Vinerea, Joia Mare nu este doar un moment de pregătire pentru sărbătoarea Paștelui, ci o adevărată celebrare a tradiției, credinței și legăturii între generații.
Un astfel de moment deosebit se regăsește în frumosul obicei al „Păștenilor”, o tradiție care datează încă din anul 1948 și care a fost inițiată de vrednicul de pomenire preot Ioan Sabău, ctitor al Bisericii „Sf. Ierarh Nicolae” din localitate.
Anul acesta, evenimentul a fost onorat de prezența primarului orașului Cugir, Adrian Teban, viceprimarul Călin Furdui, consilieri locali și județeni, care s-au alăturat „Păștenilor” în celebrarea acestui moment deosebit al comunității.
„Păștenii” – bărbații și femeile care împlinesc 60 de ani – au fost cei care au pregătit toate cele necesare pentru slujba de binecuvântare. În dimineață de Joia Mare, aceștia s-au adunat la biserica „Sf. Ierarh Nicolae”, alături de preot, și au pornit spre casă gazdei pentru slujba pascală.
Pâinea și vinul au fost consacrate, devenind Sfintele Paști, iar la final, toți participanții au primit o felie de cozonac și un pahar de vin, păstrând astfel vie legătură cu tradițiile strămoșești.
Un moment special al ceremoniilor a fost și parastasul pentru cei care au plecat dintre noi, un gest de respect și omagiu adus celor care nu mai sunt printre noi.
Actualitate
78 de cugireni, care au împlinit 60 de ani, s-au implicat în pregătirea Sfintelor Paști, care vor fi sfințite și împărțite credincioșilor în Noaptea de Înviere
Miercuri, 16 aprilie 2025, orașul Cugir a găzduit unul dintre cele mai vechi și reprezentative obiceiuri ale Săptămânii Mari și anume Tradiția Păștenilor.
În acest an, la biserica „Sfânta Treime” din cugir, 78 de pașteni femei și bărbați care au împlinit vârstă de 60 de ani, s-au implicat în pregătirea Sfintelor Paști, constând în pâine și vin, care vor fi sfințite și împărțite credincioșilor în Noaptea de Înviere.
La eveniment au participat primarul orașului Cugir, Adrian Teban, viceprimarul Călin Furdui, consilieri locali, precum și numeroși membri ai comunității.
Obiceiul își are originile în localitatea vinerea, în anul 1948, la inițiativa preotului Ioan Sabău. Acesta a propus că persoanele care împlinesc 60 de ani într-un anumit an să devină pastenisi să pregătească sfintele paști pentru întreagă comunitate, că semn de recunoștință, binecuvântare și unitate.
Menționăm că tradiția pastenilor va continuă și în dată de 17 aprilie 2025, la două lăcașuri de cult: biserica „Sfântul Ierarh Nicolae”, din localitatea vinerea și parohia ortodoxă română Cugir V (Catedrala). Ambele comunități vor celebra cu aceeași emoție acest obicei străvechi, prin implicarea noilor pasteni și desfășurarea rânduielilor specifice perioadei pascale.
Astfel, întreagă zona a cugirului este cuprinsă de spiritul pregătirii pentru înviere, printr-un exemplu viu de credință, solidaritate și continuitate a tradiției.
Pregătirile au inclus confecționarea vaselor din lemn de brad împodobite cu verdeață și flori, procesiunea religioasă și toate rânduielile păstrate cu sfințenie de-a lungul anilor.
-
Din judeţacum 12 luni
Mesaje de Paste 2024. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi trimite celor dragi de Sfintele Pasti | cugirinfo.ro
-
Din judeţacum 12 luni
Mesaje de Paște fericit 2024. SMS-uri urări şi felicitări de Sfintele Pasti pe care le poţi trimite prietenilor | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 8 luni
Mesaje de Sfânta Maria 2024. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 12 luni
Când pică Paștele ortodox și cel catolic 2025, dar și în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Actualitateacum 12 luni
MESAJE de Sfântul Gheorghe 2024. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor dragi de ziua numelui | cugirinfo.ro
-
Administraţieacum 7 luni
Premiu simbolic oferit de Primărie unor societăți comerciale din Cugir, cu prilejul aniversării a 225 de ani de tradiție industrială a orașului
-
Mondenacum 11 luni
Sfinții Constantin și Elena 2024. FELICITARI, MESAJE și URARI pentru cei care își sărbătoresc onomastica | cugirinfo.ro
-
Sportacum 4 luni
Triumf pentru șahiștii de la Metalurgistul Cugir, la „Cupa de Iarnă” desfășurată la Sibiu