Interviu cu dr. ing. Emil Nicolae Muntean – preşedintele Asociaţiei Parcurilor Industriale din România.

– Domnule director general Emil Muntean, săptămâna trecută, la Alba Iulia, a avut loc o reuniune aniversară dedicată împlinirii unui deceniu de la înființarea Asociației Parcurilor Industriale din România. În calitate de președinte al asociației, vă rugăm să ne spuneți ce reprezintă pentru dumneavoastră acest moment de bilanț?
– În urmă cu 10 ani, pe 26 martie 2005, la Brașov, Asociația Parcurilor Industriale, Tehnologice, Științifice și a Incubatoarelor de Afaceri din România (A.P.I.T.S.I.A.R.), a devenit un partener oficial important în plan profesional, juridic și social, în relațiile cu instituțiile statului, cât și cu autoritățile publice locale. Acest demers s-a realizat în scopul promovării și protejării intereselor membrilor săi, promovării dezvoltării durabile a parcurilor industriale, atragerii de investiții autohtone și străine, acordării de asistență de specialitate membrilor săi și potențialilor investitori, precum și reprezentării acestora în relațiile cu organisme și autorități naționale și internaționale. Astăzi, la un deceniu de la momentul înființării, Asociația Parcurilor Industriale din România are în componența sa 42 de parcuri industriale, dintr-un număr total de 69 existente la nivel național, în care lucrează 90.000 de salariați și se poate lăuda cu implicarea majoră în ceea ce privește completarea și modificarea Legii nr. 490/2002 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale (înlocuită ulterior de Legea nr. 184/2014, privind înființarea dar și funcționarea parcurilor industriale). Tot din partea asociației, a venit o motivată susținere care s-a materializat în mutarea acestor structuri de afaceri din cadrul Ministerului Administrației și Internelor la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, și în special cu menținerea facilităților fiscale acordate
parcurilor industriale.
– Care a fost scopul înființării acestei asociații?
– Asociația s-a constituit ca o necesitate firească în peisajul economic românesc, odată cu înființarea parcurilor industriale, incubatoarelor de afaceri și, mai târziu, a clusterelor. Sprijinul reciproc, împărtășirea experienței și inițierea unor propuneri de măsuri înaintate guvernanților pentru a optimiza activitatea acestor entități au fost beneficiile notabile cu care se poate lăuda fiecare membru al asociației. Măsuri de care au beneficiat atât parcurile industriale de tip Greenfield, înființate pe lângă autorități publice locale cu potențial, cum este cazul celor din Cluj, Ploiești, Mureș, cu posibilitate de concesionare și intenție de cumpărare a terenurilor în vederea dezvoltării, precum și parcurile industriale de tip Brownfield, desprinse din mari întreprinderi energofage, pentru care primele acțiuni imperios necesare au avut ca obiectiv susținerea unei infrastructuri proprii în vederea asigurării utilităților, iar cine a avut această viziune a avut de câștigat. Este și cazul Parcului Industrial Cugir, care în prezent dispune de rețele proprii de distribuție a utilităților, precum și  de căi de acces și de transport modernizate. Mai mult, în toți acești ani de adevărat pionierat, Asociația Parcurilor Industriale, Tehnologice, Științifice și a Incubatoarelor de Afaceri a inițiat, după cum am arătat,  o serie de măsuri legislative menite să creeze un cadru legal propice înființării și dezvoltării parcurilor industriale, clusterelor și incubatoarelor de afaceri, structuri de afaceri înrudite, care reprezintă o viziune modernă de progres economic și social.
– Ce relații s-au consolidat și funcționează între aceste structuri ale asociației?
– Între parcurile industriale, incubatoarele de afaceri și clustere există o legătură unică. Astfel, incubatoarele de afaceri sprijină și asigură consultanță întreprinzătorilor în vederea demarării unei noi afaceri, societățile comerciale nou înființate desfășurându-și activitatea în locații puse la dispoziție de parcurile industriale, iar dezvoltarea de noi proiecte de cercetare-dezvoltare, precum și implementarea acestora în practică se face cu sprijinul clusterelor. Clusterele sau polurile de competitivitate sunt considerate “motorul” dezvoltării economice și inovării, acestea reprezentând un cadru propice de dezvoltare a afacerilor, de colaborare între companii, universități, instituții de cercetare, furnizori, clienți și competitori situați în aceeași arie geografică (locală, regională, națională, transnațională).
– Aminteați la reuniunea aniversară de la Alba Iulia despre parteneriate între asociație și anumite instituții. Doriți să faceți precizări în acest sens?
– Asociația Parcurilor Industriale, Tehnologice, Științifice și a Incubatoarelor de Afaceri din România a încheiat o serie de parteneriate notabile cu Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România, precum și cu Asociația Clusterelor din România, pentru că există un scop comun și o strânsă legătură de colaborare între parcurile industriale, clustere și incubatoare de afaceri. Asociația are, de asemenea, parteneriate cu Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, având în vedere că majoritatea societăților comerciale găzduite și sprijinite de aceste structuri fac parte din categoria IMM-urilor, cu Consiliul Județean Alba și Asociația Generală a Inginerilor din România și, nu în ultimul rând, cu Asociația Română pentru Transfer Tehnologic și Casa de Comerț Balcanică Brașov.
– Tot săptămâna trecută, dar la
Cugir, a avut loc ședința Consiliului Director al Asociației Parcurilor Industriale din România, reuniune în cadrul căreia a fost aleasă noua structură a asociației, iar dumneavoastră ați fost reales în funcția de președinte. Ne puteți prezenta și pe ceilalți membri ai Consiliului Director?
– Cu o zi înainte de Conferința aniversară desfăşurată la Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, la Parcul Industrial Cugir a avut loc ședința Consiliului Director al Asociației Parcurilor Industriale din România. În cadrul respectivei reuniuni a fost ales noul Consiliu Director format din președintele asociației, cinci vicepreședinți și șase membri (toți membrii sunt directori generali ai parcurilor industriale), în următoarea componență: vicepreședinți: Istvan Nagy (Parcul Industrial Mureș), Ștefan Hîrșovescu (Parcul Industrial Metrom Brașov), Ioan Ungureanu (Parcul Industrial Mangalia), Constantin Voicu (Parcul Industrial Galați), Tudor Andrei (Parcul Industrial Ploiești). Membri ai Consiliului Director au fost aleși: Liviu Blejdea (Parcul Industrial CARFIL Brașov), Viorel Găvrea (Parcul Industrial Tetarom Cluj – Napoca), Michael Kluch (Parcul Industrial Hunedoara), Mihai Petrescu (Parcul Industrial Moreni), Radu Grosu (Parcul Științific Iași). De precizat că sediul Asociației Parcurilor Industriale din România se află situat la S.C CARFIL S.A. Brașov.
– Domnule Muntean, care sunt, în opinia dumneavoastră, perspectivele de dezvoltare a parcurilor industriale din România și ce v-ați propus în această direcție?
– Parcurile industriale au devenit acum atractive atât pentru investitori, cât și pentru statul român, pentru că odată cu dezvoltarea lor sunt soluționate mai multe probleme, de la dezvoltarea regiunii până la reducerea șomajului, iar administrațiile locale au devenit tot mai interesate de aceste structuri. În acest sens, doresc să vă dau un exemplu petrecut la ședința Consiliului Județean Alba, a doua zi după conferința aniversară a parcurilor industriale desfășurată la Alba Iulia, eveniment care, după cum se vede, nu a rămas fără ecou. Unul dintre consilierii județeni reprezentând zona Munților Apuseni a solicitat sprijinul consiliului județean în vederea înființării unui parc industrial în zona pe care o reprezenta. Fiind prezent la ședință, alături de invitați ai administrațiilor publice locale și județene, am prezentat disponibilitatea Asociației Parcurilor Industriale și a Parcului Industrial Cugir în vederea demarării procedurilor de înființare a unui parc industrial în Apuseni. Intenția noastră este și aceea de a dezvolta firme noi, care să fie competitive și să sporim potențialul de inovare la nivelul IMM-urilor prin sprijinirea incubatoarelor de afaceri. Dacă în țările vest-europene marile companii își dezvoltă activitățile în astfel de parcuri industriale, cred că exemplul lor poate fi preluat și de noi. Dorința este aceea de a obține, prin decizie a Guvernului, îndeplinind toate condițiile de fapt și de drept, ca asociația să devină de utilitate publică, pentru creșterea nivelului de reprezentare și recunoaștere în folosul membrilor săi. Personal, cred că tematica referitoare la parcurile industriale nu este suficient de mediatizată atât de administrațiile publice locale cât și județene. Este singura structură de afaceri unde administrațiile publice pot interveni direct, rezolvând două probleme majore: dezvoltarea mediului de afaceri și crearea de noi locuri de muncă. De aceea, dorim să creăm un climat economic și de afaceri avantajos pentru toate parcurile industriale, încât acestea să devină un motor al dezvoltării locale și regionale.

A consemnat,
Constantin PREDESCU

 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS