Cugireni
De vorbă cu pictorul cugirean Viorel Liviu Maga
„Cred că artistul, fie el amator sau profesionist, trebuie să-şi pună în slujba frumosului toată onestitatea şi credinţa lui” Are în palmares peste 100 de tablouri, majoritatea reproduceri, pictate într-o cameră, la bloc!
Viorel Liviu Maga s-a născut la 27 mai 1946, în Suceava, dintr-o familie de oameni modești. După absolvirea studiilor gimnaziale și liceale în orașul natal, s-a înscris la Institutul Politehnic din Iași, pe care l-a absolvit în anul 1970, în specialitatea inginer mecanic. Este repartizat la Uzina Mecanică Cugir, unde ocupă funcția de inginer proiectant armament și muniție. În anul 1974 se căsătorește cu Angela Maga, în urma căsătoriei rezultând doi copii: Aurelian și Lucian. Pasiunea sa pentru artă a început în copilărie, fiind înscris la o școală populară de artă din orașul natal (pe care o abandonează însă în scurtă vreme). Mai târziu, în timpul liceului, realizează mai multe diapozitive pe teme poetice, pe care le lansează la anumite evenimente ale liceului. La 17 ani pictează primul său tablou, o reproducere reprezentând un portret de femeie. În facultate, nu abandonează ideea de pictură, de bază rămânând însă continuarea studiilor inginerești în cadrul facultății de pe dealul Copoului. Pasiunea sa pentru pictură revine abia în 1976, când tânărul inginer îl descoperă pe marele pictor rus Ivan Șișkin, cel care afirma că „arta este, în esență, cea mai profundă expresie a creativității umane” și care îl convinge pe Maga să se apuce de pictură. „Un mare artist (1832 – 1898), celebru prin peisajele din «pădurea lui», care l-au făcut cunoscut drept unul dintre cei mai mari peisagiști ai tuturor timpurilor, realismul și forța lucrărilor sale fiind aproape de perfecțiune”, susține Viorel Maga. Talentatul artist plastic cugirean a consacrat decenii pasiunii sale pentru a reda „frumosul” și nu a încetat să picteze, chiar dacă, de câțiva ani, a ieșit la pensie. Este adevărat, mai puțin ca altădată, dar este mândru că are în palmaresul său peste 100 de tablouri, cele mai multe dintre ele fiind reproduceri după pictori români și străini. La loc de frunte se află, așa cum ne mărturisea autorul, tablourile inspirate după lucrările idolului său, rusul Ivan Șișkin.
– Domnule Viorel Maga, ce înseamnă pictura pentru dumneavoastră?
– Pictura a fost și este pentru mine mai mult decât un hobby, este poate chiar un crez de viață. Am făcut primii pași spre o pasiune, nu atât de ușoară, dar relaxantă, nobilă și frumoasă. Având o slujbă onorabilă și o familie întemeiată, am preferat sa mă opresc la statutul de pictor amator prin reproduceri ale unor opere de artă aparţinând atât artiştilor români, cât şi celor străini. M-am simţit atras de „frumos” încă de pe băncile școlii gimnaziale, unde am avut unele încercări în creion, dar pe care le-am abandonat în favoarea studiilor școlare. Am în colecția personală și lucrări originale, mai puține, este adevărat, care reprezintă flori sau peisaje din natură din toate anotimpurile. Trebuie să recunosc faptul că am folosit mai puțin șevaletul și mai mult masa de pictură, pe care am realizat cea mai mare parte din ceea ce vedeți aici. Apartamentul meu a devenit un atelier unde am lucrat și unde pictez și astăzi, unde mi-am îmbunătățit tehnica pentru propriile mele picturi. Încerc să am lumină bună şi nu este simplu într-o cameră de bloc, nu lucrez niciodată dacă nu sunt pregătit sufletește pentru asta. Fără o stare anume nu are rost să pierd timpul, dar cel mai important este să nu fiu întrerupt. Sunt niște cerințe minime pentru a-mi desfășura activitatea.
– De când ați început să pictați și care a fost parcursul actului de creație?
– Am început să devin mai activ, începând de prin 1983, când după orele de program m-am apucat să pictez tablouri ulei pe pânză. Azi un pic, mâine un pic și tot așa, până când am devenit aproape dependent de această pasiune. Stăteam acasă să îi îngrijesc pe cei doi copii, iar între timp mă apucam de lucru, continuând apoi în weekenduri sau în concediu. Mulți prieteni au auzit unul de la altul despre ce hobby am și au început să mă caute. Mai întâi să vadă ce fac, iar apoi au venit cu imagini de lucrări plastice aparținând unor pictori români sau străini, rugându-mă să le fac tabloul preferat. M-a încurajat oarecum în demersul de a-mi continua pasiunea un valoros pictor cugirean cunoscut comunității (domnul Kirș), care, văzându-mi tablourile la o expoziție locală, a ținut în mod special să cunoască autorul. M-a felicitat și mi-a dat un imbold pentru viitoarele mele picturi. Sincer vă spun că am simțit o evoluție de la o lucrare la alta, iar ca stil, am încercat să redau cât mai fidel culorile originale.
– Care au fost și sunt artiștii din ale căror opere v-ați inspirat?
– În 1983, am debutat cu „Fata în alb în pădure” de Van Gogh, după care picturile au început să se înmulţească şi în CV-ul meu pot fi trecute reproduceri din tablouri executate de marele peisagist rus Ivan Șișkin, Nicolae Grigorescu (Țăranca din Muscel, Carul cu boi, Ciobănașul, Țiganca de la Ghergani), Theodor Aman (Hora de la Aninoasa) și multe altele. Pictând reproduceri din operele acestor mari artiști, am încercat să redau în pânzele mele, cu modestele mele puteri, „frumosul”, care m-a fascinat și mă fascinează, dar pe lângă care se trece adesea cu pas prea grăbit. Cred că a fost și este de datoria mea să slujesc acest vis alături de cei care au aceleași preocupări, indiferent că o fac ca amatori sau ca profesioniști consacrați.
– Deşi vă bucurați de succes şi recunoaşteți că e plăcută încercarea de a ajunge la virtuozitatea artistului pe care-l reprezentați, nu vreți să ieșiți în evidență pe această cale. Iar la expoziții organizate nu vă arătați dispus să luați parte. Ce v-a determinat să abordați o asemenea atitudine?
– Este o atitudine care pornește de la faptul că nu consider o sursă de venit ceea ce fac. Reproducerile le fac de obicei cadouri la diferite ocazii, le ofer copiilor mei, prietenilor din țară și străinătate, chiar dacă o lucrare îmi ocupă săptămâni sau luni întregi. Știu că participarea la expoziții e foarte importantă, dar eu nu alerg după glorie. Soția mea, Angela, insistă să mă înscriu
într-o asociație a artiștilor plastici tocmai pentru a fi prezent la expozițiile care se organizează în țară. Poate până la urmă o voi face, dacă n-am încotro!
– Ce părere aveți despre direcția, tendința actuală din pictura românească, dar și din cea mondială?
– Răspunsul meu trebuie să-l luați ca pe o simplă părere. Cred că arta românească are un formidabil statut, cred că ne putem mândri că aici s-au născut mari artiști, că legăturile noastre cu arta europeană au fost dintotdeauna strânse. Mai cred că este firesc ca arta să țină pasul cu epoca și să se modernizeze. Sunt convins că avem multe talente adevărate, care știu să țină pasul cu epoca, mai ales că școala românească de artă are profesori de elită, dar şi „învățăcei” foarte talentați. Cred, totodată, că orice tablou trebuie să aibă atmosferă, armonie, să-ți fie familiar atunci când îl privești, să te poți refugia în el ca într-o oază de liniște și mai cred că artistul, fie el amator sau profesionist, trebuie să-și pună în slujba frumosului toată onestitatea și credința lui.
– Domnule inginer, vă mulțumesc pentru interviul acordat, vă doresc sănătate și mult succes!
A consemnat,
Constantin PREDESCU
Cugireni
Cugireanca Noja Paladia dezvăluie secretul longevității sale: 109 ani de cumpătare și viață trăită în simplitate
Pe 20 iulie 2024, în orășelul liniștit din inima județului Alba, Noja Paladia a sărbătorit 109 ani de viață. Am întâlnit-o într-o zi de toamnă târzie, în locuința ei de pe Râul Mic, din Cugir. Cu părul nins de anii care au trecut peste ea și privirea parcă pierdută în negura timpului, tanti Noja parcă contemplă asupra unei vieți doar de ea știută.
Cea mai în vârstă femeie din județ, Noja Paladia s-a născut în 1915, în zi de mare sărbătoare, de Sfântul Ilie, și a fost căsătorită 45 de ani. Soțul ei, Simion Noja, a trecut la cele veșnice în 1989, înainte de revoluție. Paladia a avut patru copii și mai are 7 nepoţi şi 6 strănepoţi: „Tata a fost un om liniștit și s-au înțeles foarte bine, de-aia au și trăit împreună atâta, până el a murit bolnav de inimă, la 81 de ani”, spune Didina, fiica doamnei Noja.
• O viață retrasă, trăită în cumpătare
Noja Paladia a trăit o copilărie obișnuită în acele vremuri, muncind la câmp, având grijă de animale și ajutându-și familia în gospodărie. A fost casnică toată viața ei, s-a ocupat tot timpul de mâncare, grădină și a cusut la mașină. De asemenea, a fost o persoană care a citit foarte mult: „Tot ce aduceam eu de la bibliotecă citea. Dacă ziceam unde e Islanda, de exemplu, cum aveam globul pământesc, imediat căuta, «e acolo», zicea. Așa a fost ea, îi plăcea să se informeze, i-au plăcut foarte mult istoria și geografia”, mărturisește fiica ei. A citit și tot ce ținea de beletristica vremii, toate cărțile rusești, ”Anna Karenina”, ”Război și pace” și altele, dar și cărți românești sau ce găsea.
În tinerețe, Noja Paladia a stat 3 ani la Timișoara, unde avea 2 frați, unul inginer și o soră măritată acolo. „Au vrut să o țină și pe ea în orașul de pe Bega, să o angajeze la Poștă, avea 6 clase făcute, cum era pe atunci, dar nu a vrut”, povestește fiica femeii.
Tanti Noja a dus o viață retrasă, nu se prea ducea pe la prietene, mai mult veneau ele pe la ea: „Eram copii mulți, tata lucra, ea stătea acasă. Pe vremea aceea, femeile nu prea lucrau. Tata avea pământ la Geoagiu și mergea acolo și lucra pământul, mai mult ea”, își amintește fiica doamnei Paladia.
Tanti Noja a făcut și croitorie, dar pentru casă doar și pentru oamenii din satele de munte ale Cugirului: „Ea cosea, ei aduceau lapte, cartofi, făceau schimb. Asta a fost contribuția ei la casă”.
Mașina de cusut la care lucra femeia, cumpărată de soțul ei, mai există și acum în casa familiei, tanti Noja lucrând la ea până în urmă cu câțiva ani. În grădină a lucrat până aproape la 100 de ani, iar în ziua când a împlinit un secol de viață a făcut pentru ultima dată cozonaci.
• Secretul longevității, un trai echilibrat
Secretul longevității doamnei Paladia este o viață cumpătată. Nu a fumat niciodată, nu a băut alcool și a mâncat mereu cu măsură. Dieta sa, simplă și naturală, s-a bazat întotdeauna pe alimente tradiționale, cultivate în propria grădină. A crescut cu mâncare gătită acasă, cu legume proaspete și lactate, fără să facă excese.
A avut multe probleme cu stomacul din cauza sarcinilor și a fost operată de 3 ori la Timișoara. Cugireanca a consumat toată viața doar lapte de la munte și carne de pui crescuți în ograda familiei, dar și alte produse locale: „Nu a mâncat niciodată pui de alimentară. Eu zic că ăsta e secretul, o viață cumpătată, echilibrată. În afară că a băut cafea, nu a avut niciun viciu. Toate mâncărurile erau de casă, din produse de la producătorii locali. Nu a mâncat niciodată prăjituri din comerț, nici nu le gustă. Nepoatele îi mai zic că ele le-au făcut și atunci le bagă în gură, dar imediat le spune că «asta nu e de casă, nu îmi place»”, povestește fiica doamnei Paladia.
I-au plăcut mult dulciurile, ciocolata cu lapte cel mai mult, dar acum nu mai mănâncă. Fiica ei îi pregătește acum doar compoturi de mere, pere, gutui, pe care le pasează ca la copiii mici. De aproape 2 ani, mănâncă doar pâine cu lapte, de trei ori pe zi: „Îi mai fac câteodată mămăligă cu iaurt, dar nu prea vrea. Rareori mănâncă piure, iar singura prăjitură pe care o mai mănâncă e tiramisu, când fac de sărbători”, mai spune doamna Didina.
• Amintiri din vremuri de mult apuse
Fiica ei își amintește că după ce a intrat la liceu, a avut parte de o surpriză din partea mamei: „Atunci se intra greu la liceu și ce s-a gândit ea: aveam o poză făcută pe la prietene pe la bloc, atunci nici poze nu se prea făceau. Umblau pe stradă în acele vremuri vânzători ambulanți care, dacă le dădeai poze, îți făceau tablou. Mi-a făcut ea tablou, eram în uniformă, nu mi-a plăcut, dar a fost surpriza ei, a dat mulți bani pe ea”.
De sărbători, tanti Noja le făcea mereu cadouri copiilor săi. Le croșeta tot felul de articole vestimentare, după cum se purta pe vremea aceea: „Voiam să îmi fac fular cu căciulă, astea erau la modă. Ne ștrincănea ciorapi, veste, plovere. Croșeta mult și făcea și dantelă. De Crăciun, de Paști, ne cumpăra la toți haine noi. La băieți le lua treninguri, iar mie, cum eram singura fată, îmi făcea o rochie nouă. Îi aducea sora ei de la Timișoara materiale, atunci erau numai la metru. Și ea o cosea și o purtam cu șosete albe, cu sandale, cu teniși, cu ce găsea să cumpere la data aia, prea multe nu erau. Și cum eram singura fată, voia să mă îmbrace, să mă aranjeze”, își amintește doamna Didina.
Chiar ea a fost o femeie pedantă, își făcea singură haine, rochii și se îmbrăca frumos. Domnul și doamna Noja mergeau mult la film, chiar ei își cumpărau bilete pe vremea când încă era cinematograful ”7 noiembrie” la Cugir: „Mergeau și la spectacole, dar mai mult de muzică populară. Pe vremuri veneau multe spectacole în oraș, a fost și teatru, dar mai rar”, povestește singura fiică a doamnei Paladia, cea care o și îngrijește în prezent.
Cele două femei sunt ajutate acum de o vecină, doamna Noja nemaiputând să se deplaseze singură în ultima vreme. Fiica ei o mai ridică și își petrece puțin timp privind pe geamul cămăruței unde își trăiește bătrânețea, parcă cu gândul la vemurile ce s-au dus.
În Cugir, orașul ei natal, Noja Paladia este o adevărată legendă vie. An de an, este vizitată de familie, vecini, dar și de autoritățile care îi aduc flori și cadouri cu ocazia zilei de naștere. Pentru ei, Paladia este un exemplu de simplitate, cumpătare și înțelepciune, rezultatul unui trai echilibrat, o viață trăită cu măsură și respect pentru lucrurile simple.
Cugireni
Cuplu din Cugir, printre cei mai cunoscuți frizeri și educatori din România. Victor și Lorena Roșu au cucerit numeroase titluri și trofee la concursuri de prestigiu
Victor Roșu este originar din Cugir, are 28 de ani si este barber (frizer) și educator national (educator în domeniul frizerie). Are o experientă in domeniu de 14 ani și un palmares de invidiat: 6 titluri din 7 concursuri.
La concursurile naționale de barbering 2018 – concursul fotbalistii, categoria general București 2019, frizura wow – București 2020 – turneul campionilor, iar foarte recent a castigat: creative beard awards – cea mai creativă barbă Bucureșt 2024 – cel mai creativ buzzcut – premiul pentru culoare și design București, distincția pentru contribuția dezvoltării educatiei la barberingul Romania.
Soția sa, Lorena Roșu are 26 de ani, este barber și national educator. Experiența sa în domeniu: 8 ani și un palmares de 4 titluri la concursurile naționale (neînvinsă in niciunul din concursurile la care a participat).
În 2018 – concursul fotbalistii – feminin București-bătălia frizerițelor , București 2019- turneul campionilor –feminin, București 2020 – turneul campionilor- feminin București – distincția pentru contributia dezvoltării educației la barberingul din Romania .
• Cuplul activează ca frizeri/barberi in propriul lor salon din orașul Cugir
Potrivit lui Victor Roșu, conceptul de „Barbershop” a luat naștere in zonă odată cu apariția a ceea ce se numește FIRST BARBERSHOP.
„Desi activitatea de educator și barbering influencer ne ocupă o mare parte din timpul personal, nu ne neglijăm clienții si suntem barberi/frizeri cu normă întreagă. Conceptul de barber pe care l-am dezvoltat pt clienții nostrii este în a nu vinde doar un tuns, ci o întreagă experiență. Desi suntem barberi, stilul nostru de tuns este unul versatil, adică executam atât tunsori clasice cu tehnici clasice de tuns și bărbierit, dar si tunsori ce reprezintă ultimele tendințe cu multe culori, design, styling-uri ieșite din tipar si multe ,,artificii tehnice. Desi unii ne numesc simpli frizeri, impactul pe care il avem asupra oricărui client contrazice asta, si anume: stima de sine și starea de bine care creste pentru fiecare client care se ridica de pe scaunul nostru, impactul pe care il are imaginea clientului in societate, rolul de confident (uneori chiar psiholog) pe care il avem in spatele scaunului. Din cele mai vechi timpuri se stie, frizerul avea aceasta atribuție in mod indirect. Rezolvam problemele si nevoile clienților in ceea ce privește părul si barba, respectiv alegem atent ce i se potrivește clientului in funcție de forma feței, trasăsături, stil vestimentar și personalitate, si chiar si job”, susține Victor Roșu.
El precizează că, pe langa activitatea de barber/frizer cu normă întreagă pe care o fac, sunt si educatori in barbering/ frizerie modernă. Aceasta înseamnă: „împărtășim experiența si cunoștiințele noastre, dobândite in ani de munca si investiție, sub forma de Seminarii De Perfecționare în toate marile orașe ale țării pentru frizerii avansați; suntem prezenți pe cele mai mari și importante scene ale evenimentelor de show de barbering din Romania, si chiar si „în afară” (evenimentul cel mai numeros unde am fost prezenți pe scena fiind „I AM BARBER” – aproape 700 de frizeri in public; prin lucrările originale pe care le postam, atât pe Instagram cat si pe grupurile de specialitate de frizeri, suntem si Barbering Influenceri”. Aceasta înseamnă că jurizează concursurile naționale unde sunt invocati in calitatea de jurati.
După cum a ținut să ne mărtutisească, povestea lui Victor ca si frizer a inceput acum 14 ani, când din lipsa unei frizerii moderne in orasul natal, a început sa se tundă singur. La scurt timp a inceput sa tundă din pasiune prieteni, colegi apoi necunoscuți care îl contactau, asta timp de 6 ani.
Dupa 6 ani, a plecat in Marea Britanie, in anul 2017, intr-unul din cele mai exclusiviste saloane din Newport, Isle Of Wight, iar la scurt timp, a venit si Lorena care atunci lua primul contact cu aceasta meserie. Timp de 1 an si jumătate s-au dezvoltat in a fi niște profesioniști adevărați prin participarea la câteva cursuri de perfecționare susținute de nume mari in industria frizeriei moderne la nivel global (Josh Lamonaca, Josp O.P, hard Grind, Greg Mcerlane) plus mediul de profesionisti în care au lucrat si de la care au învațat.
„Dupa 1 an si jumătate, când am considerat ca misiunea noastră s-a încheiat acolo, ne-am întors acasă pentru: -a oferii orașului nostru serviciile de frizerie moderna așa cum sunt ,, in afară,, , mai exact ceea ce se numește: barbering și pentru a ne face cunoscuți în industria ce se dezvolta în țara noastră. După o lună de la venirea noastră acasă, a luat naștere conceptul nostru ce se numește F1RST BARBERSHOP, in orașul Cugir. Dorința noastră a fost sa devenim printre cei mai buni, in primul rând pentru noi dar si pentru clientii nostrii, așa ca am luat parte la toate seminariile de perfecționare din vremea respectiva, susținute de artisti marea majoritate internaționali, care veneau la noi în țară odată cu apariția acestui curent în Romania. Am participat la concursuri pentru a ne remarca, concursuri pe care le-am si castigat, iar strategia noastra a functionat. Astfel, 3 ani mai tarziu am ajuns la statutul de educatori. După foarte multe seminarii de perfecționare (ne apropiem de 100 ) , multă munca si timp dedicat, pasiune, ambitie si perseverență, putem spune ca suntem doi oameni împliniți. În prezent, deținem unul din cele mai de succes saloane din zonă cu un portofoliu diversificati de clienti (orașe/ statut social/ etc) și suntem unii din cei mai cunoscuți frizeri din Romania”, a conchis Victor Roșu.
Constantin PREDESCU
Cugireni
Cugireanul Sovereşan Andrei, RECORD de parcurgere a „Via Transilvanica”
Cugireanul Andrei Sovereșan a reușit să parcurgă Via Transilvanica într-un timp record. Tânărul a alergat 1.400 km în 15 zile, iar performanța sa este cu atât mai de apreciat cu cât a străbătut întregul traseu pe caniculă și temperaturi insuportabile.
Scopul său, să strângă bani cu care să achiziționeze o mașină cu care să transporte gunoaiele adunate de el și voluntarii asociației Raw Nature Experience de pe munte. Inițiativa lui Andrei vine după șapte ani de când începea o altă aventură – Arc peste Carpati – un proiect prin care a alergat întreg arcul carpatic, în urma căruia s-a înființat Asociația Raw Nature Experience.
„Am luat atunci la pas sălbăticia munților din România, sperând ca pe viitor să se adune mai mulți oameni și/sau ONG-uri care sa refacă traseele turistice și mai ales să se găsească și alți nebuni frumoși care să parcurgă acest traseu”, spune tânărul.
În 2024, în aceeași lună pe care a ales-o în 2017 pentru a alerga în natură, a pornit într-o nouă aventură – Alergarea pe Via Transilvanica de la Putna până la Drobeta-Turnu Severin.
„Distanța e cam aceiași, doar diferența de nivel este semificativ mai puțină și în plus traseul este marcat scăpându-mă de problemele de orientare. Și pentru că la sfârșitul acestei luni voi avea și ziua de naștere, îmi doresc să strâng cât mai multe fonduri pentru campania Wheels for Nature a asociației Raw Nature Experience”, declara cugireanul în urmă cu două săptămâni.
Și iată că, după 15 zile pe drum, Andrei a ajuns duminică dimineața, în jurul orei 4.00, la Drobeta Turnu Severin, la Poarta Amfiteatrului Roman: ”Este ora 4:04 dimineața și ajung la poarta Amfiteatrului roman din Drobeta-Turnu Severin după a 15-a zi pe Via Transilvanica.
Dorind să închei traseul și să mă întorc acasă după mai mult de două săptămâni hoinarite pe poteci, am decis să continui sa alerg până la finish, chiar dacă aveam să depășesc cu mult orele alergate până acum în fiecare zi.
Așa am reușit să alerg astăzi ultimii 145.18 km cu 4091 m. diferență de nivel in 21 de ore și 57 minute. Mulțumesc Mijache Andrei pentru revitalizare și pentru că m-ai convins sa termin toată etapa aceasta într-o singură zi”, a scris Andrei pe Facebook imediat după finalizarea traseului.
Andrei a avut și un scop precis pentru care a alergat pe Via Transilvanica și anume strângerea de fonduri pentru ca asociația sa Raw Nature Experience să poată achiziționa o mașină cu care să transporte gunoaiele pe care el și voluntarii le adună de pe munte.
„Vreau să mulțumesc tuturor celor care au donat până acum pentru cauza pentru care alerg. Voi ați făcut posibil să triplăm targetul propus. Donațiile sunt deschise în continuare și orice donatie ajută foarte mult. De astăzi voi lua o binemeritată pauză de la alergare, dar sper ca acest timp pe care l-am petrecut pe Via Transilvanica să aibă un ecou cat mai mare, mai ales pentru cauza pe care am sustinut-o”, concluzionează Andrei.
-
Din judeţacum 7 luni
Mesaje de Paste 2024. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi trimite celor dragi de Sfintele Pasti | cugirinfo.ro
-
Din judeţacum 7 luni
Mesaje de Paște fericit 2024. SMS-uri urări şi felicitări de Sfintele Pasti pe care le poţi trimite prietenilor | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 11 luni
MESAJE de Crăciun fericit! Urări și felicitări pe care le poți trimite celor dragi | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 7 luni
Când pică Paștele ortodox și cel catolic 2025, dar și în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 3 luni
Mesaje de Sfânta Maria 2024. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | cugirinfo.ro
-
Actualitateacum 7 luni
MESAJE de Sfântul Gheorghe 2024. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor dragi de ziua numelui | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 9 luni
MESAJE de 8 MARTIE, Ziua Femeii 2024. Felicitări, urări și SMS-uri pentru femeile din viața voastră | cugirinfo.ro
-
Administraţieacum 2 luni
Premiu simbolic oferit de Primărie unor societăți comerciale din Cugir, cu prilejul aniversării a 225 de ani de tradiție industrială a orașului